Cand oamenii se confrunta cu durere in zona abdominala joasa, intre coapsa si bazin, se refera la aceasta ca durere inghinala. Cauza celor mai multe dureri inghinale, este un dezechilibru functional al muschilor din jurul bazinului, insa poate fi cauzata si de o hernie inghinala. In foarte putine cazuri, solutia este una chirurgicala. Prin urmare, este important, in aceasta afectiune, mai mult decat in altele, sa se efectueze un examen fizioterapeutic atent, pentru a determina cauza reala a durerii.
Durerea inghinala poate fi usoara sau severa, poate aparea treptat sau brusc, sau se poate agrava doar la anumite miscari. Durerea poate fi: surda, intepatoare, pulsatila sau arzatoare. Uneori, aceasta durere este insotita de un zgomot asemanator unui „clic”, resimtit in zona soldului, care limiteaza activitatile zilnice sau sportive.
Diagnosticul este de obicei clinic si se bazeaza pe teste musculare. Uneori, sunt necesare examinari suplimentare, pentru a exclude implicarea articulatiei coxo-femurale (radiografie sold) sau herniile inghinale (RMN sold).
Kinetoterapia pentru durerea inghinala (pubiana) vizeaza corectarea dezechilibrelor musculare (diferente de forta sau mobilitate a muschilor) si recuperarea functionala a bazinului.
Prima faza a reabilitarii medicale se concentreaza pe eliminarea compensarii musculare si pe tratamentul contracturilor musculare/puncte trigger, prin masaj decontracturant, terapie miofasciala si prin exercitii de intindere musculara (stretching).
Cele mai des intalnite dezechilibre musculare, care provoaca durere inghinala, apar la nivelul muschiilor flexori ai genunchiului, pe fesierul mijlociu si pe fesierul mare, pe musculatura paravertebrala lombara, pe patratul lombar, pe adductori, pe cvadriceps, pe iliopsoas si pe piriform. In prima etapa, este indicat sa incepem activitati aerobice usoare (bicicleta stationara, mers pe banda), deoarece durerea inghinala se poate agrava din cauza perioadei de inactivitate.
Odata corectate dezechilibrele musculare si dupa ce mobilitatea soldului este recuperata, incepem faza a doua a protocolului de reabilitare, in care ne vom concentra pe imbunatatirea fortei musculare a muschilor abdominali, adductori, flexori ai soldului, gluteu, iliopsoas si cvadriceps. Exercitiile de forta vor incepe progresiv, de la exercitiile cu propria greutate, pana la utilizarea suprafetelor instabile si a mingilor Bobath. Pe langa cresterea fortei musculare, urmarim si stabilizarea pelvisului, prin intarirea muschilor si tendoanelor din jurul acestuia.
Ultima faza a recuperarii medicale in publagie, presupune imbunatatirea coordonarii si stabilitatii globale in timpul sariturilor, alergatului si in timpul pivotarilor, deoarece acestea sunt importante pentru reintegrarea ta in activitatile zilnice si sportive .